Pomelnicul sau lista dragostei tale

M-a pus Facebook să îmi schimb numele…De ce nu pot unii dormi din cauza numelui meu, nu știu să vă zic. Nu s-a putut altfel. Și am respectat dorința, dar nu întru totul. Am conștientizat însă un lucru – cât de important ne este numele! Este parte din ființa noastră, din EU, jumătate îmi este numele.

Fară a ști de Facebook, Sfântul Vasile cel Mare în secolul al IV-lea, în anafora sa, se roagă poetic: Adu-Ţi aminte, Doamne, Dumnezeul nostru, şi de tot poporul Tău şi peste toţi revarsă mila Ta cea bogată, împlinind tuturor cererile cele spre mântuire. Şi pe cei, pe care nu i-am pomenit, din neştiinţă sau uitare, sau pentru mulţimea numelor, Tu însuţi îi pomeneşte, Dumnezeule, Cel ce ştii vârsta şi numirea fiecăruia, Cel ce ştii pe fiecare din pântecele maicii lui.

Deci Dumnezeu ne știe numele. Doar El ni l-a dat… Ne știe numele indiferent de cât de mari sau cât de mici sunt. Cât de drept ori cât de strâmb ne-am dus viața. Ne știe. Pe nume. Pe viață. Pe veci.

Îmi amintesc de o copilă minunată ce a învățat a scrie, exersând, scriind pomelnice. Avea o pasiune. De a picta litere. Și apoi nume. La început cu mâna mamei. Mai tremurat la început. Apoi din ce în ce mai bine. Până i-a ieșit prima literă. Apoi a doua. Și a treia. Apoi le-a unit. Și a ieșit un nume. Apoi alt nume. Și apoi un pomelnic. Primul ei pomelnic.

Așa se scurgeau liturghiile. Se ghemuia la picioarele mamei sau în poala ei ocrotitoare și se punea pe scris. Scris de pomelnice. Mai și desena câteodată persoana în dreptul fiecărui nume. Era pomelnicul ei. Munca mânuțelor ei. Dragostea ei. Pentru că, ce este pomelnicul dacă nu o listă a dragostei?

(…) Numele indică identitatea unei persoane. Când ne prezentăm, spunem imediat: “Pe mine mă cheamă aşa”, astfel încât ieşim din anonimat – anonimatul e cel care nu are nume. Ca să ieşim din anonimat, ne rostim imediat numele. Fără nume rămânem nişte necunoscuţi, fără drepturi şi fără obligaţii. Dumnezeu ne cheamă pe fiecare pe nume, iubindu-ne pe fiecare în parte, în ghemul istoriei noastre. Botezul aprinde vocaţia personală de a trăi ca nişte creştini, vocaţie care se va dezvolta întreaga viaţă. Şi presupune un răspuns personal (…). De fapt, ţesătura vieţii creştine e alcătuită dintr-o serie de chemări şi de răspunsuri. Pentru că Dumnezeu ne cheamă pe nume!

Dumnezeu continuă să ne rostească numele în cursul anilor, făcând să răsune în mii de moduri chemarea Sa. Foarte important. Părinţii se gândesc, încă înainte de naştere, la numele pe care îl vor da copilului. Iar asta e parte din aşteptarea unui copil care, în numele pe care îl poartă îşi va avea identitatea proprie, inclusiv în viaţa creştină legată de Dumnezeu.

 

Puteți pune dragostea în tipare? Atunci nici pomelnicul nu se poate tipiza

 

Când mergem la Finanțe, ori la altă instituție a statului, ni se cer tipizate. Și formulare. Căsuțe, rânduri, rubrici. Dacă ai greșit, s-a dus totul. Mergi rușinat la doamna funcționar public ce își pilește tacticos unghiile în timpul programului și, mai ceri un tipizat. Se uită pe sub ochelari, te analizează, te ceartă cu ochii cum de ai putut greși și apoi îți mai dă unul. Ultimul formular!

Să fie și cu pomelnicul așa? Este plin internetul de sfaturi cum să completezi un pomelnic. Și sunt bune. Majoritatea.

Însă să nu uităm. Un pomelnic este o listă a dragostei. Cum să pui dragostea în tipare? Sigur nu ne referim la abateri de genul, trecem pisica, peștișorul de la prânz sau pe Michael Jackson alături de bunica și de Părintele Cleopa.

Cred că în a scrie pomelnicul personal trebuie să fim liberi. Pentru că un pomelnic nu se completează. Ci se compune. Se scrie. Nu este vorba de artă, ori de plasticitatea compunerii, ci doar de ce simți, cum simți, ce înghesuie sufletul și nevoia în acel moment. Pentru că un pomelnic scris într-un anumit moment din viață este despre tine. Despre dragostea ta și despre iubirile tale. Cine te oprește ca duminica acesta să nu treci în lista dragostei tale, cerșetorul de la colț, al cărui nume de botez îl știi întâmplător. Sau cealaltă duminică, să treci după părinții tăi pe florăreasa care mereu îți urează o zi bună, în speranța că vei cumpăra vreodată flori și de la ea.

 

Pomelnicul îți arată că nu ești singur

Un pomelnic este o Cruce. O Cruce ce o porți cu tine toată viața. Mai lung, mai scurt, mai elaborat, mai la obiect, pomelnicul vieții tale, este imprimat în fiecare răsuflarea ta. Nu ai un moment, un loc în care gândul la cei dragi să nu fie parte din tine, Așa cum Crucea este parte din icoana lui Hristos, chiar dacă nu este reprezentată în fiecare icoană.

Scrieți pomelnice, ar trebui să fie un mesaj terapeutic dat tuturor ce se simt singuri. Crezi că nu ai pe nimeni? Bine, îl avem pe Dumnezeu, însă referitor la oameni, te simți părăsit și singur pe lume? – Hai la scris pomelnic.

Rețeta – se ia o foaie de hârtie, se împarte în două, se pune o Cruce sus și te pui pe gândit: pe cine iubesc eu? Mama și tata. Nu mai sunt? Ba sunt! Dincolo. Îi trecem la adormiți!

Pe cine mai iubesc: copiii – darul lui Dumnezeu; nașii de botez, nașii de cununie – nu ai chef duminica asta, nu-i mare tragedie; părintele duhovnic – se ostenește săracul să îmi asculte toate mofturile… Cine lipseste? De fapt, întrebarea trebuie să sune în alt mod: cine are nevoie de rugăciunea mea? Tocmai aici este taina pomelnicului ca rugăciune personală. Nu este important să-i trecem pe cei apropiați, pe cât de important este să-i trecem pe cei aflați în nevoi, de al cărui necaz poate că am auzit. Putem nici să nu-i cunoaștem.

Abia atunci facem dragoste și împărțim dragoste. Marea taină a pomelnicului este tocmai posibilitatea de a te ruga, de a-L ruga pe Dumnezeu să aibă milă de o persoană care nu va ști niciodată că tu, trecătorul de o secundă prin fața sa, te-ai rugat și te rogi și pentru el.

Vei constata că deși aparent ești singur, tu umpli o hârtie cu nume – deci nu prea ești singur! Ai cel puțin un scop pe lume, acela de a te ruga pentru cei de pe lista dragostei tale. Mai calculează încă ceva: oare tu, pe câte liste ale dragostei ești, fără ca măcar să știi?

Calculează, socotește, bănuiește, pentru că adevărul legat de cine se roagă pentru tine și te iubește, îl vei ști doar la Înviere. Până atunci, liber la scris pomelnice – lista dragostei tale!

 

Un gând despre “Pomelnicul sau lista dragostei tale

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s