Întrunită în ședință de urgenţă Curtea Constituțională a Darurilor Copilăriei (CCDC), un adevărat DNA al vremii prunciei, a dat un verdict nemilos. Nimeni nu se aștepta la aşa ceva…Este un şoc pentru toată lumea…

Întreaga Terră este bulversată, principalele burse ale lumii au căzut. Cea din Londra, de pe Wall-Street, a scăzut preţul ciocolatei sub pragul istoric. A atins cel mai scăzut preţ, de la inventarea ciocolatei în Etiopia, până astăzi.

Tokyio şi New York amenință cu închiderea definitivă…Nebunie totală în întreaga lume…Până şi piloţii de pe sateliții din Cosmos, au fost chemaţi la bază.

De unde toată vâlva de pe glob? Cum, nu ştiţi? Curtea Constituțională a Darurilor Copilăriei (CCDC) s-a pronunţat astăzi.

Nu ştim dacă puteți suporta verdictul, dar ne asumăm riscul jurnalistic. Vă rugăm așezați-vă comod şi apropiați-vă paharul de apă …

Vom face anunțul zdrobitor pentru cele 7,3 miliarde  de oameni ai planetei – MOŞ CRĂCIUN A PLAGIAT!

 

Avocatul acuzării – „Sfântul Nicolae nu s-a supărat că a fost plagiat”

 

Nu vă speriaţi, Moș Crăciun chiar există! L-am văzut. Şi îl vedem în toate marile centre comerciale, la grădiniţe şi în vitrinele luminate. Însă îl simțim cu adevărat şi îl pipăim într-o icoană ce nu lipsește din nicio biserică. Pe icoană nu scrie Moş Crăciun. Surprinzător, m-am uitat cu atenţie. Ci altceva..Sfântul Nicolae…

Dacă de Moşul Crăciun unii se îndoiesc, despre Sfântul Nicolae avem dovezi istorice. Sfântul cel darnic chiar a existat,  a trăit printre oameni și  a lăsat în urmă o dâră de lumină. Martirologiul Bisericii Romane, dar și Legenda Aurea, iar mai târziu Sinaxarul Marii Biserici din Constantinopol, toate atestă că, la sfârșitul secolului al III-lea și începutul secolului al IV-lea, în cetatea Mirei, actualul oraș turcesc Demre, a păstorit Sfântul Ierarh Nicolae. În plin veac de persecuții, când era un act de curaj să fii creștin, episcopul Nicolae s-a jertfit pentru mica sa turmă din cetate Mira. Amintirea vieți sale sfinte, care a trecut și prin încercarea închisorii, a rămas peste veacuri.

Ce au reținut credincioșii? Bunătatea sa. O bunătate dumnezeiască.

Episcopul Nicolae, un bătrânel simplu, a rămas peste veacuri icoană a bunătății și a dărniciei. Așa a fost reținut de toate popoarele: Mikulás – în Ungaria, Mikuláš – în Republica Cehă și Slovacia, Mikołaj – în Polonia, SinterKlaas în țările nordice, toate aceste denumiri duc la Sfântul din Mira.

Sfântul Nicolae, iubit de credincioșii nordici, era prezentat drept un bătrân cu pelerină roșie şi cu barbă. Pelerina nu era altceva decât veșmântul său arhieresc, așa cum a fost înțeles de creștinătatea protestantă.

În toate aceste țări, timp de secole, s-a crezut în Sfântul Nicolae – cel care, călare pe un cal alb, făcea minuni și aducea daruri. De fapt, de aici istoria cotește de la Sfântul Nicolae, la Moș Nicolae și, apoi, la popularul Moș Crăciun.

Dovezi acceptate de către CCDC

Cum s-a întâmplat? Este un proces istoric, desfășurat pe durata a două secole. Începutul reformei protestante, care a cuprins partea nordică a Europei, a avut ca rezultat renunțarea la cultul sfinților și al Maicii Domnului. Însă, oamenii nu au renunțat cu totul la sfinți.

Cu cel mai iubit dintre ei, Sfântul Nicolae, au procedat cu diplomație. Comunitatea protestantă l-a scos din cultul bisericesc, dar nu l-a putut scoate din conștiința de veacuri transmisă credincioșilor. În acest sens, a fost păstrată doar latura binefăcătoare a sfântului. Devenit Sinterklaas în Danemarca și Olanda, Sfântul împodobea sărbătorile Nașterii Domnului în secolul al XIX-lea.

„America pledează vinovată”

Desprinderea totală a avut loc câțiva ani mai târziu. Creșterea economică din Lumea Nouă – America, a făcut ca imigranții să îl ia cu ei și pe Sinterklaas. Curios lucru, un pastor, deci un om religios, a vorbit pentru prima dată despre „un moș vesel, dolofan și jovial, cu obrajii veșnic roșii” – Santa Klaus. Născut într-o poezie a lui Clement Clarke Moore, moșul fabricat a văzut lumina tiparului în ziarul „Sentinel” din New York, în anul 1823. Un pic mai târziu s-a născut și imaginea pe care o întâlnim la orice colț, în luna decembrie. În anul 1860, cotidianul Harper’s Illustrated Weekly a publicat un desen al lui Moș Crăciun: avea un costum roșu, ornat cu nasturi negri și cu o curea din piele.

 

 Rezoluţia  CCDC : „Trebuie să revenim la Sfântul Nicolae, fără al abandona pe Moş Crăciun!”

Nu vrem să dezamăgim pe nimeni. Moș Crăciun chiar există! Însă, trebuie să ne aducem aminte că așteptarea copilăriei noastre s-a născut dintr-un Sfânt al Bisericii. Sfântul Nicolae, cinstit în întreaga Ortodoxie, a supraviețuit în lumea occidentală prin moșul cu barbă albă.

Este şi o parte bună. O lume dezrădăcinată moral și desprinsă de Dumnezeu, aflată pe calea lui „cumpărăm”, crede în ceva. În ceva, care aduce bucurie prin daruri. Astfel, Sfântul Nicolae, din mila lui Dumnezeu, este cinstit în întreaga lume: în Ortodoxie, prin Sfintele sale moaște și icoane, iar în lumea cea mare – prin Moșul Crăciun cel darnic și bun!