Sfânta Tatiana – sau nevoia de diaconițe astăzi

Anne Hall. O femeie ce a lăsat asupra mea o amprentă pe care probabil, nu o voi putea îndepărta niciodată. Pastor anglican, de altfel, un om cu o minte luminată şi bună cunoscătoare a Părinților Răsăriteni. La ea am auzit pentru prima dată, rostit în limba greacă, unul din poemele Sfântului Grigorie de Nissa. 

M-a fascinat, ca teolog. Ca om. Ca femeie. 

Însă m-a amărât când şi-a dorit prea mult de la condiția ei de pastor. Prezentă la Iaşi la un vestit eveniment științific, doamna în cauză a făcut parte din grupul de inviţaţi – în mare majoritate clerici – cărora li s-a prezentat Catedrala Mitropolitană de la Iaşi. În vâltoarea momentului, invitaților li s-a deschis uşa veşmântăriei ca să poată intra în dumnezeiescul Altar. Organizatorii au uitat că este şi un pastor – femeie. Doar un părinte slujitor a băgat de seamă şi a tras-o de mână, oprindu-o să înainteze spre locul întâlnirii între om şi Dumnezeu.

A fost foarte deranjată. Ea, pastor, prezbiter, om a lui Dumnezeu, a fost oprită? S-a încercat împăcarea ei…Iar ea, în continuarea evenimentului științific ne-a vorbit despre diaconiţe  şi despre marea ei dezamăgire de a nu intra în Altarul catedralei Sfintei Parascheva…

Femeia creştină şi preoţia sacramentală

„Ce femei au creştinii” spunea Libaniu Filosoful, referindu-se la mama Sfântului Ioan Gură de Aur.

„Ce femei au creştinii” este o replică ce rămâne valabilă. Argumente? Doar să cugetăm la jumătatea de secol comunist care ne-a dominat. Dacă după 50 de ani de comunism încă mai avem biserici pline, este meritul mamelor, bunicilor, în general al femeilor credincioase. Acele femei care dărâmau tot ce învățătorii, oficialitățile, sistemul, le punea în minte copiilor acelor vremuri – adulţii de astăzi.

Sub presiunea unui curent occidental, unele femei şi-au dorit cu atâta ardoare urcarea în treptele clericale, sfinţitoare. Pentru noi, românii ortodocşi, această dorinţă nu se potrivește cu ce simțim.

De ce? Pentru că mamele şi bunicile noastre nu şi-au dorit niciodată acest lucru, au ştiut că deminitatea de mamă şi femeie creştină este misiunea dată lor de la Dumnezeu.

Şi totuşi, se pare că în primele patru secole au existat femei ce aveau un rol important în slujirea Bisericii – diaconiţele.

Sfânta Tatiana – tânăra slujitoare a lui Hristos

„Muceniţa Tatiana s-a născut în Roma cea veche, din părinţi de neam mare, pentru că tatăl său a fost de trei ori antipat, însă binecredincios creştin şi temător de Dumnezeu, păzind în taină sfântă credinţă, în care şi pe fiica sa, a crescut-o cu bunăcuviinţă şi frică de Dumnezeu, învăţând-o şi dumnezeieştile cărţi. Venind aceasta în vârstă şi nevrând să se însoţească cu bărbat, îşi petrecea în feciorie şi curăţie viaţa, pentru că s-a făcut mireasă lui Hristos, fiind rănită de dragostea Lui şi Aceluia şi slujea ziua şi noaptea, omorându-şi trupul în post şi rugăciuni şi robindu-l duhului. Apoi s-a învrednicit de slujbă bisericească pentru viaţa sa îmbunătăţită şi slujea lui Dumnezeu îngereşte, deşi era în trup; după aceea, cu mucenicească cunună a încununat Hristos Dumnezeu pe mireasă Sa.” ne spune despre ea sinaxarul zilei.

O ştire bulversantă

În conflict cu Ortodoxia mărturisitoare, adeptele hirotoniei femeilor au spus: „Dar ce? În istoria primelor veacuri, au mai existat femei în rol de cleric, referindu-se la diaconiţe.

Aici intervine şi discuţia noastră. De câteva zile au început să vuie sursele on-line, creându-se panică, cum că Sfânta Patriarhie a Alexandriei vrea să reintroducă în cult treapta diaconiţelor.

Pe lângă faptul că informaţia nu este completă – istorica şi martira patriarhie, a luat doar în calcul acest fapt, numind o comisie teologică care să studieze problema, ea este eronat interpretată.

Explicăm. Patriarhia Alexandriei vrea de fapt, să certifice o stare de fapt ce deja există în sânul ei. Are o comunitate mică în Egipt, într-o ţară musulmană. Mulţi creştini în ultimii doi ani au luat calea Europei, a Americii ori a vecinului Liban, pentru că fraţii creştini sunt persecuţaţi pentru credinţa lor.

Au rămas puţini, însă nevoile misionare au rămas aceleaşi. Pai dacă nu ai bărbaţi, ce faci? Pui la treabă femeile. Atenţie! În niciun caz nu este vorba de lucrări cultice, sfinţitoare. Ci misionare. De ajutat un bătrân, de trimis o mângâiere unui creştin întemniţat, de strâns un bănuţ, de împărţit o milostenie, de o curăţenie şi o ordine în biserica, de ajutat la un botez de femeie adultă – să nu vadă părintele părţile ascunse şi multe altele, pe care de fapt, le fac doamnele şi pe la noi. Atât.

Că se numesc „doamne bune la toate”, că se cheamă pretenţios „diaconiţe”, pe noi nu ar trebui să ne bage în sperieți.

Deci, Patriarhia Alexandriei, un loc în care în vreo trei ani au murit peste 2000 de creştini şi imigrat vreo 300.000, ia în calcul numirea simbolică a acestor femei „diaconiţe”. Cred că ar trebui mai mult să ne zgârie urechile cuvântul „preoteasă” –  soţia preotului. Pentru că ea chiar nu are nicio funcţie liturgică, ci în unele locuri, doar una misionară, fără a micșora importanţa soţiei de preot într-o comunitate euharistică.

Diaconiţele – o realitate a Bisericii primelor secole

Istoria cultului divin concretizată în scrierile Părinţilor ne demonstrează că aceste femei numite diaconiţe, au existat şi au avut un rol important. Am auzit cu toţii de Sfânta Febe diaconița, pomenită în ziua de trei septembrie, de Cuvioasa Olimpiada prietena a Sfântului Ioan Gură de Aur, ori de Sfânta Muceniță Tatiana.

Or, credem că Sfântul Ioan Hrisostom îi scria din exil Olimpiadei, aşa, doar că o cunoștea! Nu, îi fusese diaconiţă, adică acea femeie desemnată prin numire de către Biserică, ca să ajute episcopul în lucrarea misionară.

Repet, nu în cea liturgică! Excepție fiind rânduiala catehumenatului şi a botezului, unde diaconiţa ajuta. Nu rostea şi nu făcea niciun gest liturgic.

De fapt ce rol aveau diaconiţele în biserica primelor patru secole creştine?

Chiar dacă Codex Barberini Graecus 336, cel mai vechi codice liturgic care ni s-a păstrat, vorbeşte despre „Rugăciune la hirotonia diaconiţei”, ele nu au avut rol liturgic sacramental, sfinţitor. Sursele istorice vorbesc despre aplicarea Sfântul Mir sau uleiul sfințit pe trupul femeilor la botez, păzirea uşilor destinate intrării femeilor, respectarea ordinii în lăcaşul de cult, aprinderea lumânărilor şi a candelelor, păstrarea ordinei la împărtăşirea euharistică şi bine înțeles, ca nişte gospodine, aşezau masa de la agapa finală. Nimic altceva. Nu botezau – doar în cazuri de necesitate, nu slujeau la altar, nu rosteau ectenii, nimic din treapta similară a diaconului.

Pe lângă rolul liturgic amintit, diaconițele aveau cel mai probabil și un rol misionar și social. Deși ele nu învățau în Biserică, ele puteau avea acces mai direct și mai ușor în casele păgânilor unde s-ar fi găsit vreo catehumenă sau vreo femeie creștină. Potrivit normelor sociale de atunci, nu se cuvenea ca un bărbat să vorbească singur cu o femeie care nu îi era rudă, în absența unor rude sau servitoare ale acesteia. Diaconița, fiind o femeie de o vârstă respectabilă, nu ridica nici un fel de suspiciuni.

Concluzionând, iniţiativa Patriarhiei Alexandrie este una de constatare a stării de fapt ce deja există. Diaconiţele, femeile ce au susţinut Biserica în primele secole, nu aveau nicio funcţie euharistică ori sfinţitoare. Doar ajutau.

Ajutau cum o fac şi femeile noastre astăzi. Doar că acele femei treceau pe sub mâna episcopului care le rostea o rugăciune de binecuvântare, devenind astfel diaconiţe.

Dacă ar trebui şi Biserica noastră să ia în calcul o astfel de decizie? Întrebaţi-vă mamele sau bunicile, cele ce îşi fac veacul în tinda bisericii, dacă îşi doresc să fie numite diaconiţe şi dacă se văd putând stihar…Veţi avea şi răspunsul…

Un gând despre “Sfânta Tatiana – sau nevoia de diaconițe astăzi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s