Avea tipicul său bunicul. Seară de seară. Lua cina când întunericul se rostogolea printre brazii din spatele casei. Apoi își vizita mioarele, o vizită de curtoazie, să se asigure că nu le lipsea nimic. În tăcerea pădurii ce-i  înconjura casa din trei părți, se îndrepta spre odaie sau casa cea bună. Acolo era peretele cu icoane, candela neadormită și ceaslovul așezat ca pe un tron, pe o pernuță. Și mai era ceva. Radioul.

Singurul contact nemijlocit cu lumea cea mare. Îl băga în priză, se așeza pe scaunul de lângă masă, lua o poziție oficială și asculta știrile. Radio Actualități. Era ca o liturghie pentru el. Niciun cuvânt. Nici cel mai mic comentariu. Doar asculta. Ca la biserică. După starea vremii și cotele apelor Dunării, răsucea butonul, scotea din priză, făcea o cruce și își târâia galoșii spre camera de culcare. Aproape de mioare, ca să le audă tălăngile. O nouă zi.

Astăzi respirăm știri. Criză. Pandemie. Morți. Infectați. Izoletă. Vaccin. China. Whuan. Pangolin și lilieci. Sunt titluri, vești, cuvinte noi, griji ce ne-au măcinat pe toți în ultimele luni. Și vor continua să o facă. Mult și bine, atât timp cât noi acceptăm să fim devoratori de știri.

În toată această realitate mediatică, sufocantă de-a dreptul, două feluri de știri nu mai ajung la urechile noastre: știrile care pun creștinismul într-o lumină favorabilă și cele care arată persecuțiile la care suntem supuși noi, creștinii. Presa, în general, iar în mod special cea occidentală, care reacționează imediat la orice persecuție, este indiferentă la persecuțiile aduse creștinilor. Însă fac urechile cât pâlniile când e vorba de un popișor ce calcă pe becul conștiinței.

Europa, lingurița și Euharistia

Știrile ce ne-au făcut inima amară au fost cele legate de închiderea bisericilor pentru noi, ortodocșii. A venit apoi mult așteptatul 15 mai și am revenit la cuvintele cheie de mai sus. Iar covid, iar pangolin, iar valul 2 și criza financiară. Asta să fi fost totul?

Dacă stăm și privim mai cu atenți oceanul de știri, pe fundul apei strălucesc ca niște firișoare de aur, câteva cuvinte, ce ar trebui să ne facă mai meditativi la vremurile ce vor veni pentru noi, ortodocșii. Nu că am fi noi mai cu moț, ori Euharistia noastră ar avea ceva special, dar se pare că cineva, undeva, cumva, stă cu ochii cât cepele pe ceea ce se întâmplă în smerita mândră Ortodoxie. Am stat și eu cu ochii pe fundul oceanului de știri și iată ce am găsit și m-am cutremurat: (veți găsi mai jos cinci știri, aparent banale pentru lumea de astăzi. Mediul culegerii lor sunt din cel european, din surse verificate.)

• com – Germany Says No to Greek Orthodox Holy Communion Over Coronavirus Fears (Germania spune că NU Sfintei Împărtășanii în Biserica Ortodoxă de rit grecesc, de teama coronavirusului)

Guvernul german a decis să interzică oferirea Sfintei Împărtășanii în forma existentă în Liturghia Ortodoxă. Motivul citat de către autorități este tocmai pericolul de răspândire a coronavirusului. Citiți printre rânduri – ortodocșii de rit grecesc, adică grecii, românii, rușii, ucrainenii, puținii antiohieni, și modul lor de primire a Euharistiei sunt un pericol pentru societate. Să ne întrebăm: dacă trece pandemia, va trece și frica de grecii (ortodocșii) ce se împărtășesc?

• it – Reggio Emilia, il prefetto blocca la comunione ortodossa – (Prefectul regiunii Reggio Emilia interzice împărtășirea ortodoxă)

Italia. Buna Italie, cea îngăduitoare cu românii numeroși din republică. Tocmai ea, din nordul muntos, transmite lumii că Euharistia Ortodoxă este „lingurița contagiunii”. „Este evident riscul contagios folosind această metodă de Împărtășire. Mai ales că printre credincioșii ortodocși, mare parte o formează badanții (îngrijitori de bătrâni) și colf (menajerele). Dacă aceste persoane s-ar îmbolnăvi de covid 19 și ar molipsi bătrânii pe care-i îngrijesc, ar însemna un adevărat dezastru.”

Stai și te întrebi, cine oare le-a zis italienilor: ochii mari la ortodocși – ăștia iau Hristosul cu o singură linguriță și apoi vă hrănesc bătrânii? … cu bunătate și grijă de mama răstignită între dorul familiei și cel al casei.

• com – Cross removed from Armenian church in Turkey by attacker (Cruce scoasă din Biserica armenească din Turcia de către un atacator)

O altă biserică a fost atacată în Turcia. În plină zi, în cartierul Istanbulului, Üsküdar, un individ s-a cățărat pe zidul bisericii și a smuls plin de ură Crucea de la ușa bisericii Sfântului Grigorie Luminatorul. Un discursul despre ură? Cum s-ar fi inflamat lumea din țările calde, dacă undeva în Europa s-ar fi agățat cineva de un colț al semilunii, cu gândul să o facă mai strălucitoare?

• com – Turkey offends the international community with Islamic prayers in Hagia Sophia (Turcia jignește comunitatea internațională cu rugăciuni islamice în Hagia Sophia)

Hagia Sofia. Adică Cerul pe pământ. Slava apusă a Ortodoxiei. Maica bisericilor. Suspinul veșnic al grecilor. În cornul de Aur, acolo unde Europa și Asia își dau mâna sau își întorc spatele reciproc, de sute de ani este și va fi, un conflict între două culturi: cea creștină și cea islamică. Când unii, când alții, își mai aruncă câte o știre ce îi va face să fiarbă pe ceilalți. Acum sultanul Recep Tayyip Erdoğan și-a respectat promisiunea de a oficia în măreața catedrală, rugăciunile islamice.  Chiar el, prezent online, cum se poartă, a recitat traducerea turcească a capitolului de cucerire, urmând recitalul imamului. Să fie doar popularitate ori un mesaj transmis ortodocșilor de dincolo de gardul naționalismului ce se redeșteaptă în Turcia?

• europalibera.org – Măsuri luate de BOR: Fără împărtășanie în grup până la 1 iunie

Sosim acasă după ce am colindat mediatic Europa și Asia. Ce găsim interesant pentru noi, ortodocșii? O știre ce ar trebui să fie în prime time pe Basilica.ro, ori Doxologia.ro și alte portale eparhiale, pentru că ne doare pe toți această știre – primirea dumnezeieștii Euharistii. Bănuim că aduce mai bună audiență olimpiada faptelor bune, săracii preoți umblând astăzi cu telefonul în mână pentru a fotografia și  ultima portocală împărțită la capătul cătunului fără de energie electrică.

Aflăm că „în timpul Sfintei Liturghii nu se mai practică împărtășirea comună (în grup) a credincioșilor, până la data de 1 iunie 2020. În această perioadă, vor fi consultate celelalte Biserici Ortodoxe privind modalitatea de împărtășire comună a credincioșilor în cadrul Sfintei Liturghii, pe durata pandemiei. Însă, în caz de strictă necesitate, credincioșii mireni ortodocși se pot împărtăși individual (nu în grup și nu în același timp).” Mai sunt câteva zile până la 1 iunie și nicio veste despre vreo comisie liturgică la nivel macro, nici vreun studiu liturgic despre modalitățile primirii Euharistiei, pe vreo pagină, fie ea și în ziarul Lumina…

Știri. Doar știri. Să ne întoarcem la pangolin, whuan și valul 2. Audiență garantată.