În Post inima bate în ritm liturgic. Inimă de carne într-o lume nebună

De câte ori, în timpul unei zile nebune, sufletul mi se liniștea sub bolta catedralei? Așa, cum cineva iubitor, te-ar îmbrățișa cu dor…Ceva plutea în aer. În aerul respirat și vânturat de atâtea rugăciuni ce zburau spre mila lui Dumnezeu. Parcă nici telefonul, ce zbârnâia veșnic, în ocrotirea de mama a catedralei, nu avea curaj să sune. Se schimba ceva în mine. Intram în alt ritm. De la respirație până la transpirație, în liniștea bisericii, totul se transforma. Se prefăcea în liniște. Trăiesc acest sentiment, ori de câte ori, calc în locul în care Dumnezeu umblă în papuci de casă. Și parcă mai acasă, nu l-am găsit pe Dumnezeu, mai prezent decât în rânduiala liturgică a Postului Mare.

Ritul monahal, născut în pustiul egiptean ori cel sirian, devine șeful stranei în Post. Se cântă mai puțin. Se citește mai mult. Se roagă mai mult. Liniștea postului trece de tipicul monahului Sava și se oprește în dreptul meu. Să intre, oare?

Cum să încapă, de agitația lumii, ce îmi cuprinde până și AND-ul?

Oprește-te

Opreşte-te puţin, suflete, lasă această agitaţie şi această alergare fără de sens.

Opreşte-te, lasă această presiune de a trăi pe repede înainte, care risipeşte, timpul lui Dumnezeu.

Opreşte-te puţin în faţa impulsului de a dori să controlezi totul, de a şti totul.

Opreşte-te puţin din vorba ce te face să uiți puterea rodnică şi creatoare a tăcerii.

Privește

Privește. Privește cum fumul tămâiei urcă spre Cerul rugăciunii.

Priveşte, chipurile bătrânilor noştri, brăzdate de trecerea timpului, chipuri ale înţelepciunii lucrătoare a lui Dumnezeu.

Priveşte chipurile bolnavilor noştri şi ale celor care se ocupă de ei.

Priveşte chipurile pocăite ale celor, mulţi, care încearcă să îndrepte propriile greşeli.

Priveşte chipul Hristosului răstignit, răstignit din iubire faţă de toţi, fără excepţie.

Lasă-L

Lasă-L pe  Dumnezeu să vindece rănile păcatului şi să împlinească profeţia făcută părinţilor noştri: Vă voi da o inimă nouă, voi pune în voi un duh nou, voi lua de la voi inima de piatră şi vă voi da o inimă de carne. (Iezechiel, 32, 39)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s