14 octombrie 1641 – primul hram al Sfintei Parascheva în Moldova

Cinstea de care s-a bucurat Cuvioasa Parascheva ne este demonstrată chiar de la prima ei sărbătorire în capitala ţării. Cel care a lăsat peste vremuri însemnarea primului hram a fost Gheorgaghi, un grec adus de Vasile Lupu la Iaşi. Literat şi secretar domnesc, acesta a surprins în Condica sa evenimentele din jurul datei de 14 octombrie 1641.

Octombrie la Iaşi. Toate curg spre un singur moment. Parcă şi frunzele se îngălbenesc şi devin arămii, pentru pomenirea şi cinstirea Cuvioasei Maicii noastre Parascheva. Oraşul forfoteşte de pregătiri, de pelerini, de minuni… Nu de astăzi sau de ieri, ci de 377 de ani, poporul cinsteşte în capitala Moldovei pe Sfânta Cuvioasă şi moaştele sale binecuvântate. 377 de ani de evenimente ce au lăsat urme în cronicile timpului. Un adevărat tezaur care ne transmite, peste veacuri, exemplul de credinţă şi evlavie al străbunilor noştri adunaţi lângă racla de argint a „mult folositoarei“.

La 13 iunie 1641. Moaştele Cuvioasei ajungeau în Iaşi. Domnul Vasile Lupu şi toată suflarea capitalei aşteptau la podul Bahluiului, cu lumânări în mână şi lacrimi în ochi, darul lui Dumnezeu pentru Moldova. Clopotele bisericilor răsunau până departe, iar clerul în frunte cu mitropolitul cărturar Varlaam a primit pe umeri odorul, din mâna delegaţilor Patriarhiei Ecumenice: Ioanichie al Iracliei, Partenie al Adrianopolei şi Teofan al Paleon-Patronului. Gazdă primitoare a Sfintei a fost, pentru multă vreme, biserica pe atunci nouă a Trei Ierarhilor. Aici, la Trei Ierarhi, în fiecare an de 14 octombrie, moldovenii şi-au cinstit ocrotitoarea şi mângâietoarea.

Cinstea de care s-a bucurat Cuvioasa Parascheva ne este demonstrată chiar de la prima ei sărbătorire în capitala ţării. Cel care a lăsat peste vremuri însemnarea primului hram a fost Gheorgaghi, un grec adus de Vasile Lupu la Iaşi. Literat şi secretar domnesc, acesta a surprins în Condica sa evenimentele din jurul datei de 14 octombrie 1641.

Primul hram al Cuvioasei Parascheva în capitala Moldovei

„La 14 zîle ale lunii Octombrie, aici în pământul Moldovei, întru această de Dumnezău păzită ţară, se prăznuieşte la Trei Ieraşi, Sfânta şi Cuvioasa prepodobna Parascheva cea noao, al cărei Sfânt trup întreg se află întru această mănăstire, aduse fiind de Vasile Voievod, la anii 7148.

Cu o zi înainte de prăznuirea Sfintei, vine Igumenul mănăstirii către Domnul cu plocon, cafea şi zahar după obiceiu. Şi ducându-se tretilogofăt  în spătărie către Domnul, pofteşte igumenul pe Domnu cu rugăminte, ca Domnul să cinstească prăznuirea Sfintei cu mergirea şi domneasca parisie. Şi Domnul încă fiind doritu a se împătăşi de sărutarea sfintelor moaşti, mulţămeşte igumenului.

La opt ceasuri în zi se trag clopotile sfintei mănăstiri. Atunci igumenul cu preoţii bisearicii mergându în bisearică, după închinăciunea cea cu smerenie, ridică racla Sfintei şi o pun în mijlocul bisearicii. Şi îndată se începe vecernia cea mare. Deci după sfârşitul vecerniei, merge şi Doamna la mănăstire cu alaiu de slujitorime şi trag şi clopotile. Când va să intre în mănăstire, igumenul are purtare de grijă, de-i iasă cu Evanghelia înainte. Şi intrându în lăuntru sfintei bisearici şi închinându-se sfintelor moaşti şi sărutându-le cu smerenie, porunceşte de să face Paraclisul Sfintei şi după paraclis iar sărută moaştele Sfintei.

Iaste obiceiu de se fac de la vistieria Domnului şi două făclii mari de ceară, care să şi zugrăvescu şi se trimite la Sfântă, din partea Domnului. Aceste făclii se trimitu până a nu merge Doamna la Sfântă, carii făclii se pun una la cap şi una la picioare.

Şi după plecarea Domnului, vel şătrar are purtare de grijă de întinde saivantul Domnului în ograda mănăstirii, din dreapta uşii unde aşază scaunul Domnului, al mitropolitului şi al beizadelelor.

A două zi, în ziua Sfintei, după ce se găteşte Domnul şi se luminează bine de ziuă, purcede Domnul de la curte cu tot alaiul cel domnescu şi vine la Trei Sfetiţele, făcându-se răsunare, atât de a mănăstirii clopote, cât şi de ceale alte mănăstireşti clopote, carii sunt mai aproape. Naintea uşii bisearicii ese mitropolitul ţării cu alţi arhierei şi igumeni, cu sfânta Evanghelie şi cu axion duc pe Domnu în bisearică. Şi îndată cel dintâiu cântăreţu începe slavoslovia cea mare ca la Ţarigrad. Iar după slavoslovie, Domnul cu mitropolitul alături esu împreună afară şi după dânşii boierii cei mari. Cântăreţii încep a cânta litia şi patru din preoţii bisearicii, în epitrafile şi feloane îmbrăcaţi, cu capitele goale, ridică racla cu sfintile moaşti pe umerile lor, doi la cap, doi la picioare şi ieşindu din bisearică, se face înconjurarea bisearicii cu sfintele moaşti, mergând mitropolitul cu Domnul şi cu toată boierimea înaintea Sfintei.

După încongiurarea bisearicii odată, merge Domnul în dreptul scaunului său şi toţi ceilalţi în dreptul scaunului lor. Aducându-se sfintele moaşti, se pun în mijloc şi merge întâiu mitropolitul de sărută moaştile şi mergând domnul de sărută, apoi se miruieşte unul pre altul cu mitropolitul, şi după mir mergându Domnu la scaunul său, se dau de vel vistiernic, 10 lei în blid.

Apoi beizadelele şi boierii mari, toţi merg de sărută moaştile, se miruiescu şi îndată cu toţii intră în bisearică de începe dumnezăiasca Liturghie. Iar svintele moaşti rămân afară spre sărutarea norodului. Iar la Heruvico, la văhădul cel mare, se aduc sfintele moaşti în bisearică fără raclă şi se petrece Domnul şi beizaiadele şi cu boierii pe dedesuptul sfvântului trup şi apoi ducându-l în Oltariu, îl pun pe sfânta Masă şi aproape de chinonicho, moaştile se ridică din Oltariu şi se aduc şi se pun iarăşi în racla lor ce iaste acum în mijlocul bisericii. După Leturghie, eşind Domnul din bisearică, de voieşte de merge la chilia igumenului de bea cahfea. De nu, merge la curte şi acolo bea cahfea cu toată boierimea, după orânduială.“

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s