De dragul Mariei

JURNAL DE MIGRANT

 „Sărut mâna, mamă“. Gândeam…

 Intrasem deja în curtea bisericii, amestecându-mă cu lumea. O căutam cu privirea. În biserica în care mă plămădisem duhovniceşte, că să mă pierd mai târziu, neduhovnicescul de mine. Acolo, în biserica de pe colina M., am văzut pentru prima dată că strana se învârte. Se învârte cosmic. Şi euharistic, într-un dans al îngerilor, al sfinţilor şi al creştinilor, împrejurul Vieţii din Potir.

Aş strigat-o: „Mamă!“, dar din curtea bisericii, s-ar întoarce toate femeile. Şi Maica Domnului din icoana cea mare…

Aş chema-o pe nume: „Maria!“. Dar ar răspunde  jumătate de biserică. Simţi că ţi-ai striga tot neamul – şi pe bunică-ta, şi pe străbunică-ta, şi pe stră-stră-femeile care şi-au trecut din mână în mână tăciunii din vatră, pâinea coaptă, prescura binecuvântată şi dragostea casei, până în prezentul tău.

Cele mai importante suflete din viaţa mea, poartă numele Mariei. Suflete binecuvântate. Şi eu prin ele binecuvântat. Când…

Vezi articolul original 144 de cuvinte mai mult

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s